Follow-up este definit in literatura medicala ca urmarirea dupa operatie. Poate fi la 3 zile, 14 zile, 1 luna, 3 luni, 6 luni, etc, in functie de fiecare patologie.
Colecistectomia laparoscopica este gold-standard pentru operatiile legate de litiaza veziculara. Este o operatie standardizata, cu complicatii reduse si rare, considerata ca safe, cel putin in ce priveste pacientul cronic, ambulator.
La 7-14 zile se scot firele sau daca sunt resorabile, nu mai e necesar. Si o data cu moda curenta: one day surgery, majoritatea pacientilor considera ca operatia inseamna totul si ca ulterior controalele nu mai sunt necesare. Cu exceptia celor care sufera de sindrom post-colecistectomie (PCS), si revin datorita simptomatologiei.
Deci, e nevoie de follow-up? Raspunsul este clar: da. Orice interventie poate avea complicatii tardive. Si literatura e plina de studii care le analizeaza.
Eventratia de trocar poate sa apara de la 1 luna sau mai putin, dar sunt multi pacienti care vin la medic dupa 1-2 ani, cu un defect parietal mare si chiar ocluzie intestinala.
Supuratiile de plagi sunt rare, dar nu absente. Seroamele la fel. Si trebuie tratate si urmarite. Pana la vindecare.
Icterul postoperator nu e atat de rar. Migrarea calculilor se poate produce si intraoperator, mai ales cand se opteaza pentru maniera anterograda a colecistectomiei.
Ecografia dupa 1 luna de zile de la colecistectomie ar trebui sa fie de asemenea gold-standard.
Chirurgie - ganduri, idei, informatii 