Colecistectomia laparoscopica – drenajul

Drenajul. Un tub, de obicei de silicon, care face legatura intre cavitatea peritoneala si un dispozitiv atasat la exterior. Asa-zisul ochi al chirurgului in interior. Notiune desueta.
De pe vremea cand ecografia nu era atat de usor si rapid de efectuat. Realitatea demonstrata prin multe studii, efectuate de-a lungul anilor este ca acest drenaj e inutil in majoritatea cazurilor. In mod special in colecistectomia laparoscopica. De obicei acest drenaj se plaseaza in legatura cu orificiul Winslow, practic intrarea in bursa omentala, locul unde se aduna toate colectiile supramezocolice.

Motivele pentru care se monteaza acest drenaj: posibilitatea unei leziuni de cai biliare neobservata intraoperator – practic se va exterioriza bila pe tubul de dren anuntand ca inauntru se strange bila dintr-o sursa anume, de pilda un mic canalicul Luschka sau alt canal biliar aberant, o leziune de hepatic comun sau coledoc samd; o leziune a duodenului sau a unei anse intestinale – se va exterioriza continut intestinal; hemostaza defectuoasa sau un vas de la nivelul epiplonului sau de la nivelul orificiilor de trocar – se va exterioriza sange. Un mic canalicul sau o fistula biliara cu debit mic se poate rezolva prin ERCP cu papilosfincterotomie larga ce va descarca bila mai usor, scazand astfel debitul fistulei. In cazul in care nu exista aceasta posibilitate/fistula biliara externa se mentine ca si debit se va reinterveni fireste, rezolvandu-se problema. La un drenaj intestinal sau hematic se reintervine de asemenea. Deci in aproape toate cazurile se intervine.
Problematic este ca in multe cazuri acest tub se obstrueaza prematur, inseland astfel cu privire la ce se petrece intraperitoneal. Alterarea starii generale, hipotensiunea, anemia brusc instalata indeamna, in lipsa altei cauze, la reinterventie, indiferent daca tubul arata ceva sau nu.
O ecografie efectuata postoperator care arata colectie lichidiana supramezocolic indeamna, in functie de situatie, la reexplorare. Clinica ramane mereu un factor ce influenteaza decizia operatorului. Exista cazuri in care, pacient externat in regula, prezinta la 1 saptamana o coleperitonita. Fireste ca fiind externat, acest tub de dren a fost suprimat.
Pe de alta parte, sunt si cazuri in care un tub de dren pastrat timp de 5 zile, uneori mai mult decat trebuie, a creat o leziune de decubit la nivel duodenal, ce a obligat in cele din urma la reinterventie.

Pe de alta parte, acest drenaj mentinut poate favoriza infectia, este sursa de durere postoperatorie, uneori severa, prelungeste spitalizarea si disconfortul pacientului – cine isi doreste aceasta „drena”?, intarzie dinamica intestinala, etc.

O parte dintre chirurgi pastreaza acest drenaj maxim 6-12 h postoperator, dupa care in functie de ce anume strange acest drenaj, se suprima. Atitudine ce nu are multe critici, de fapt chiar recomandata. De obicei la o litiaza veziculara cu o colecistita cronica ce nu a prezentat probleme, e inutil a se lasa drenaj. La fel, cand hemostaza e facuta eficient.
In cazurile cand s-a explorat calea biliara se recomanda drenajul. Idem cand s-a exteriorizat bila, puroi, calculi, sange in cantitate mare in timpul manevrelor de disectie. Cum mentionam cu o alta ocazie e util a se strange toti calculii ce parasesc colecistul.

In cazul in care s-au scurs cateva  picaturi de bila din colecist se poate utiliza  o mesa introdusa pe unul din trocare pentru a sterge zonele afectate, in special peri si subhepatic. Sangele se aspira. In cazurile cu hemostaza defectuoasa se poate lasa un burete Gelaspon si drenaj. La fel in cazurile cu tulburari de coagulare, ciroze hepatice.
Cazul ascitei din ciroza hepatica e discutabil. De obicei pierderea brusca a unei mari cantitati de ascita decompenseaza ciroza. Firesc, abcese/microabcese hepatice – se dreneaza. In esenta orice e cavitate cu continut se dreneaza. Colecistectomiile la colecistitele acute ar trebui insotite de drenaj.

Ca si concluzii, drenajul dupa o colecistectomie atenta si fara probleme e inutil. Doi, drenajul   in cazurile acute, cu complicatii – dupa cum mentionam mai sus – si/sau interventii pe calea biliara e obligatoriu, avand rostul de a grabi reinterventia/drena diverse colectii ce se pot strange subhepatic. In rest, de multe ori depinde de preferintele/siguranta/cazurile anterioare ale chirurgului.

Acest articol a fost publicat în Colecistul și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s