Regimul alimentar post-colecistectomie

Colecistul indeplineste rolul de a concentra bila secretata de ficat, prin urmare daca acest organ de depozitare dispare, in mod firesc ficatul preia functia sa. Cu o intarziere de 1-6 luni in medie, depinzand de statusul biologic al fiecaruia. Nu e locul sa descriu reactii si inlantuiri chimice, dar e de retinut ca la persoanele prezentand hepatopatii (plecand de la steatoza pana la ciroza hepatica), aceasta functie e preluata cu dificultate. Luand in considerare ca litiaza veziculara apare cu precadere la persoane supraponderale, sunt mari sanse ca aceste persoane sa prezinte si o hepatopatie asociata (si aici apar gastroenterologi dibace, care vor recomanda Silimarina, suplimente, vitamine, protectoare de ficat, hipolipemiante, dieta saraca in grasimi si altele).

La categoria de varsta sub 40 ani, colecist litiazic, simptome medii, colecistectomie standard fara complicatii (parafrazand un coleg „pacient care se simte impecabil” dupa operatie), regimul alimentar post-operator nu este atat de diferit fata de alimentatia precedenta. Exista pareri desuete care recomanda un regim spartan timp de 6 luni dupa colecistectomie. Adica, lichide, supe, iaurturi, carne fiarta si cam atat. Tot respectul pentru pacientii care intreaba apoi „si eu cum supravietuiesc cu atat?”. Deci, nu sunt indicatii speciale de regim alimentar, daca totul a mers in regula si daca nu exista o alta suferinta a cailor biliare (litiaza restanta, pancreatita prin migrare transpapilara de calculi, pancreatita dupa ERCP concomitent cu colecistectomia, etc).

Dupa 40 ani, persoane obeze, cu operatii in antecedente, mai multe sarcini, alte tare organice asociate, mi se pare firesc ca prima indicatie sa fie scaderea ponderala. Exista aceasta tendinta ca pacientii colecistectomizati, datorita acelei perioade lungi in care au indurat simptomele bolii si nu au putut manca, sa „recupereze” dupa operatie. Prin urmare, sa ia in greutate. Obezitate, hepatopatie, la care se adauga asa-zisul sindrom post-colecistectomie. Functioneaza ca un lant.

Deci, in principiu, categoria de varsta peste 50 ani ar trebui sa beneficieze de o serie de indicatii de regim alimentar. Exista si persoane care au deja diabet zaharat, insemnand ca respecta un regim complementar. Apare intrebarea: „cat sa mentin acest regim alimentar?”. Cei mai multi recomanda aproximativ 1 luna sau chiar doua. Totusi, depinde de fiecare individ. Sunt pacienti care prefera sa mentina acest regim timp indelungat, fiindca se simt bine si le confera si un suport psihologic. Deci, la externare, e bine ca pacientul sa primeasca si un regim alimentar printat pe care sa il urmeze (unii sunt foarte fericiti cand il primesc, altii intreaba „eu nu primesc si regim alimentar dupa operatie?”).

Ce inseamna acest regim? Se refera in special la acele alimente care contin grasimi. In categoria carne ar fi de evitat carnea de porc, vanatul, carnea de oaie, de gasca, drobul de miel, carnea de peste gras – toate conservele de peste ar cam fi de evitat. De asemenea, tocatura: sarmale, ardei, rosii umpluti si alte preparate cu carne tocata. La categoria grasimi, tot ce inseamna alimente prajite in ulei, untura, slanina (fara cartofi prajiti, fara oua prajite!), maionezele, sosurile grase. Oul ar putea fi evitat. La categoria dulciuri: checurile, cozonacii, prajiturile ar trebui evitate. Cu precadere cele cu multe oua, unt, cacao, nuci, alune, migdale. Smantana, branza grasa, toate fromage-urile la care ne putem gandi, cele italienesti, de tipul parmezanului si alte branzeturi condimentate. Ciorba de burta de evitat. La fel si ciorbele cu multa grasime si ce au adaugate sosuri si bulioane, asa zise „dietetice”. N-am nimic special cu condimentele. Nici cu cele mai multe fructe si legume.

Exista anumite alimente care favorizeaza balonarea si constipatia (gradul de ileus postoperator dupa colecistectomia laparoscopica e minim totusi, la operatii care au decurs impecabil), deci pentru persoanele care au aceste probleme, ar fi de evitat fasolea, varza, mazarea, vinetele, guliile, castravetii, samd. Exista acest produs naturist, pe care il recomand cu draga inima persoanelor in cauza. Alcool mai putin.

Ce ramane de mancat, atunci? Restul. Incepand de la carne de pasare/vita fiarta sau la gratar sau la cuptor (fara shaorma, kebap sau alte specialitati cu prajeala si sosuri specifice), peste slab tot asa fiert sau la cuptor sau gratar, supe de legume, de carne slaba, borsuri, iaurturi slabe, branza slaba, telemea, fructe, legume, paste fainoase de tot felul, sucuri naturale, deserturi cu fructe, branza de vaci, miere de albine. Cafea e voie.

Sunt anumite alimente din cele recomandate care sa nu faca bine. Atunci ar trebui evitate si inlocuite cu altele. In functie de toleranta fiecaruia. Regimul alimentar e mai degraba o tatonare –  fiecare pacient isi face regimul intr-un fel sau altul, fiecare stie ce e bun si rau pentru organismul sau. Fireste ca se poate calca si stramb, in sensul unei bucati de friptura sau prajitura sau alta din cele interzise, dar acest lucru sa se faca cu masura. Bunul simt e cel mai util aliat. Si diabeticii mai mananca o prajitura, dar o fac controlat. Deci realitatea e ca acest regim alimentar nu e restrictiv. E recomandat cu precadere la persoanele ce depasesc 50 ani si au deja ceva probleme de sanatate in afara de litiaza veziculara.

O discutie cu pacientul, inainte de externare, rezolva de obicei toate dilemele legate de alimentatie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s