Regimul alimentar post-colecistectomie

Colecistul indeplineste rolul de a concentra bila secretata de ficat, prin urmare daca acest organ de depozitare dispare, in mod firesc ficatul preia functia sa. Cu o intarziere de 1-6 luni in medie, depinzand de statusul biologic al fiecaruia. Nu e locul sa descriu reactii si inlantuiri chimice, dar e de retinut ca la persoanele prezentand hepatopatii (plecand de la steatoza pana la ciroza hepatica), aceasta functie e preluata cu dificultate. Luand in considerare ca litiaza veziculara apare cu precadere la persoane supraponderale, sunt mari sanse ca aceste persoane sa prezinte si o hepatopatie asociata.

La categoria de varsta sub 40 ani, colecist litiazic, simptome medii, colecistectomie standard fara complicatii, regimul alimentar post-operator nu are nimic special fata de alimentatia precedenta. Mda, exista pareri desuete care recomanda un regim spartan timp de 6 luni dupa colecistectomie. Adica, lichide, supe, iaurturi, carne fiarta si cam atat. Tot respectul pentru pacientii care intreaba apoi “si eu cum supravietuiesc cu atat?”.

Dupa 40 ani, persoane obeze eventual, cu operatii in antecedente, mai multe sarcini, alte tare organice asociate, mi se pare firesc ca prima indicatie sa fie scaderea ponderala. Exista aceasta tendinta ca pacientii colecistectomizati, datorita acelei perioade lungi in care au indurat simptomele bolii si nu au putut manca, sa “recupereze” dupa operatie. Prin urmare, sa ia in greutate. Obezitate, hepatopatie, sindrom post-colecistectomie. Functioneaza ca un lant.

Deci categoria de varsta peste 40 ani ar trebui sa beneficieze de o serie de indicatii de regim alimentar. Exista si persoane care au deja diabet zaharat, insemnand ca deja respecta un regim complementar. Apare intrebarea: “cat sa mentin acest regim alimentar?”. Cei mai multi recomanda aproximativ 1 luna sau chiar doua. Totusi, depinde de fiecare individ. Sunt pacienti care prefera sa mentina acest regim timp indelungat, fiindca se simt bine si le confera si un suport psihologic. Deci, la externare, e bine ca pacientul sa primeasca si un regim alimentar printat pe care sa il urmeze.

In lipsa oricarei indicatii de regim alimentar, pacientii pot dezvolta usor pusee de pancreatita, despre care am discutat cu alta ocazie.
Ce inseamna acest regim? Se refera in special la acele alimente care contin grasimi. In categoria carne ar fi de evitat carnea de porc, vanatul, carnea de oaie, de gasca, drobul de miel, carnea de peste gras – toate conservele de peste ar cam fi de evitat. De asemenea, tocatura: sarmale, ardei, rosii umpluti si alte preparate cu carne tocata. La categoria grasimi, tot ce inseamna alimente prajite in ulei, untura, slanina (fara cartofi prajiti, fara oua prajite!), maionezele, sosurile grase. Oul ar putea fi evitat. La categoria dulciuri: checurile, cozonacii, prajiturile ar trebui evitate. Cu precadere cele cu multe oua, unt, cacao, nuci, alune, migdale. Smantana, branza grasa, toate fromage-urile la care ne putem gandi, cele italienesti, de tipul parmezanului si alte branzeturi condimentate. Ciorba de burta de evitat. La fel si ciorbele cu multa grasime si ce au adaugate sosuri si bulioane, asa zise “dietetice”. N-am nimic special cu condimentele. Nici cu fructele si legumele.

Exista anumite alimente care incurajeaza balonarea si constipatia (gradul de ileus postoperator dupa colecistectomia laparoscopica e minim totusi), deci pentru persoanele care au aceste probleme, ar fi de evitat fasolea, varza, mazarea, vinetele, guliile, castravetii, samd. Exista acest produs naturist, pe care il recomand cu draga inima persoanelor in cauza. Alcool mai putin.

Ce ramane de mancat, atunci? Restul. Incepand de la carne de pasare/vita fiarta sau la gratar sau la cuptor (fara shaorma, kebap sau alte specialitati cu prajeala si sosuri specifice), peste slab tot asa fiert sau la cuptor sau gratar, supe de legume, de carne slaba, borsuri, iaurturi slabe, branza slaba, telemea, fructe, legume, paste fainoase de tot felul, sucuri naturale, deserturi cu fructe, branza de vaci, miere de albine. Cafea e voie.

Sunt anumite alimente din cele recomandate care sa nu faca bine. Atunci ar trebui evitate si inlocuite cu altele. In functie de toleranta fiecaruia. Regimul alimentar e mai degraba o tatonare –  fiecare pacient isi face regimul intr-un fel sau altul, fiecare stie ce e bun si rau pentru organismul sau. Fireste ca se poate calca si stramb, in sensul unei bucati de friptura sau prajitura sau alta din cele interzise, dar acest lucru sa se faca cu masura. Bunul simt e cel mai util aliat. Si diabeticii mai mananca o prajitura, dar o fac controlat. Deci realitatea e ca acest regim alimentar nu e restrictiv. E recomandat cu precadere la persoanele ce depasesc 40 ani si au deja ceva probleme de sanatate in afara de litiaza veziculara. O discutie cu pacientul, inainte de externare, rezolva de obicei toate dilemele legate de alimentatie.

This entry was posted in Colecistul and tagged , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s